Emily Dickinson
Hope is the thing with feathers
That perches in the soul,
And sings the tune without the words,
And never stops at all,
And sweetest in the gale is heard;
And sore must be the storm
That could abash the little bird
That kept so many warm.
I've heard it in the chillest land,
And on the strangest sea;
Yet, never, in extremity,
It asked a crumb of me.
Speranta este o pasare
Care ajuta sufletul sa zboare
Cântă melodia fără cuvinte,
Ce niciodată nu se opreşte ,
Dulce in viscol este auzita;
Şi durere va fi in furtună
Asta ar putea descumpani mica pasăre
Care m-a incalzit de multe ori.
Am auzit-o in friguroase pamanturi
Şi pe cele mai stranii mări
Si niciodata in situatii limita
Nu m-a parasit.
